Relaţii bilaterale - N. Zeelandă

Noua Zeelandă

Denumire oficială: Noua Zeelandă

Poziţie geografică: Oceania, ţară insulară situată în sud-vestul Oceanului Pacific, la sud-est de Australia.

Suprafaţa: 267.710 km² (uscat)

Geografia: Stat format din două insule de dimensiuni mari (Insula de Nord şi Insula de Sud), separate de Strâmtoarea Cook şi de alte insule mici (dintre care cea mai importantă este Insula Stewart). Se caracterizează printr-un teren predominant muntos cu câteva câmpii, cel mai înalt vârf fiind Aoraki – Muntele Cook (3.754 m). Insulele sunt situate la o intersecţie de plăci tectonice, există cutremure frecvente, iar manifestările/consecinţele activităţilor vulcanice fac parte din cotidian.

Resurse naturale:

gaze naturale, fier, cărbune, cherestea, aur;

teren arabil: 5,6% din suprafaţa totală.

Clima: temperată

Populaţie: 4.471 milioane (estimare 2013-Banca Mondială). din care peste 80% locuiesc în mediul urban. Vârsta medie: 33,65 ani; rata de creştere: 1,02% / an; natalitatea: 13,9 naşteri / 1000 locuitori; speranţa de viaţă: 78,66 ani

Etnii: neo-zeelandezi originari europeni (78%), maori (14,6%), asiatici (9,2%) şi din zona Oceanului Pacific (6,9%)

Religii: anglicană (24%), prezbiteriană (18%), romano-catolică (15%), metodistă (5%), baptistă (2%), atei (33%).

Biserica Ortodoxă Română are patru parohii: la Auckland, la Wellington, la Christchurch şi la Hamilton, cea de la Auckland fiind ridicată la rang de Protopopiat.

Capitala:   Wellington, aflată pe Insula de Sud, este capitala cea mai sudică de pe Glob. Alte oraşe importante: Auckland, Christchurch, Hamilton.

Ziua Naţională: Waitangi Day, 6 Februarie.

Marchează semnarea în 1840 a Tratatului de la Waitangi, documentul oficial prin care Noua Zeelandă trece sub suzeranitate britanică. Independenţa a fost obţinută la 26 septembrie 1907.

Moneda: Dolar neozeelandez.

Limbi oficiale: limba engleză şi limba maori. Gradul de alfabetizare: 99%

Fus orar standard: GMT+12. Pentru ora de vară, Noua Zeelandă adaugă, în luna aprilie, o oră (GMT+13).

Impărţire administrativă:  16 regiuni (Auckland, Bay of Plenty, Canterbury, Gisborne, Hawke’s Bay, Manawatu-Wanganui, Marlborough, Nelson, Northland, Otago, Southland, Taranaki, Tasman, Waikato, Wellington, West Coast) şi 1 teritoriu (Chatham Islands).  Alte teritorii dependente: Insulele Cook, Niue şi Tokelau.

Scurt istoric: Săpăturile arheologice indică faptul că Noua Zeelandă a început să fie colonizată de populaţii din Polinezia pe la 800 e.n. Populaţia Maori a fost prima care s-a stabilit pe teritoriul actual al ţării. Conduse de exploratorul Kupe, triburile Maori au părăsit Polinezia la anul 800 e.n. pentru a se stabili definitiv în Noua Zeelandă. Primul european care a sosit aici a fost exploratorul olandez Abel Tasman, în anul 1642. Ulterior, în anul 1769, Noua Zeelandă a fost declarată teritoriu britanic de către James Cook.

« Tratatul Waitangi » este documentul fondator al Noii Zeelande, fiind primul aranjament formal între populaţia Maori şi coloniştii europeni. Documentul a fost semnat în anul 1840, între un număr de peste 500 de şefi ai triburilor Maori şi reprezentanţi ai Coroanei Britanice. Semnarea tratatului a avut loc pe 6 februarie, dată care a devenit Ziua Naţională a Noii Zeelande ("Waitangi Day"). Între 1843 şi 1872 au avut loc mai multe confruntări armate între coloniştii britanici şi populaţia nativă, aceasta din urmă fiind înfrântă. În 1856, Noua Zeelandă a devenit o colonie britanică autonomă, iar în 1907 - dominion. Independenţa ţării a fost formal obţinută în 1947.

Structura de stat

Forma de guvernământ: monarhie constituţională bazată pe o democraţie parlamentară de tip Westminster, adaptată caracteristicilor locale.

Seful statului: din 6 februarie 1952 este Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, reprezentată de Guvernatorul General.

Guvernatorul General: Dame Patsy Reddy; este cel de-al 21-lea Guvernator General al Noii Zeelande, care şi-a început mandatul la 14 septembrie 2016.

La propunerea Primului Ministru în exerciţiu, Guvernatorul General este investit în funcţie de Regină pentru o perioadă de 5 ani. El este reprezentantul nemijlocit al Şefului Statului. Are rol constituţional (dizolvă Parlamentul înaintea alegerilor, aprobă Guvernul după alegeri, semnează legislaţia în numele Reginei, deschide lucrările Parlamentului), rol ceremonial şi asigură managementul comunitar.

Parlamentul (puterea legislativă):

Parlamentul este unicameral – Camera Reprezentanţilor are un număr de 120 de locuri; 69 din membri sunt aleşi prin vot popular (7 locuri fiind alocate reprezentanţilor populaţiei Maori), iar restul de 51 de locuri ocupate de candidaţii înscrişi pe listele de partid, în funcţie de rezultatul final al alegerilor (scrutin de listă). Membrii Parlamentului au un mandat de 3 ani.

Constituţia este formată din mai multe documente, incluzând legi emise de parlamentele britanic şi neo-zeelandez, precum şi Legea Constituţiei din 1986. Legislaţia are la bază dreptul britanic, dar există legi speciale cu privire la terenuri (inclusiv reglementări privind pământurile Maorilor). Noua Zeelandă acceptă jurisdicţia Curţii Internaţionale de Justiţie, cu rezerve. Dreptul de vot este universal şi poate fi exercitat de la vârsta de 18 ani.

Noua Zeelandă a fost prima ţară care a acordat femeilor drept de vot (1893).

 Guvernul (puterea executivă): 

Primul Ministru: Jacinda Ardern (Partidul Laburist) deține portofoliul de prim-ministru al Noii Zeelande din 26 octombrie 2017.

Primul Ministru este şeful Guvernului, fiind liderul partidului sau coaliţiei politice care obţine majoritatea în Parlament. Conduce un Cabinet (Consiliul Executiv) format din miniştri, care sunt în mod obligatoriu parlamentari, numiţi de Guvernatorul General, la recomandarea Primului Ministru.

Primul Ministru al Noii Zeelande este numit de Regină, iar Vice-prim ministrul  este numit de Guvernatorul General.

Ministrul afacerilor externe și Comerțului Internațional:  Onorabilul Winston Peters MP (în funcţie din 27 octombrie 2017).

Puterea judecătorească este exercitată de Curtea Supremă şi Curtea de Apel.

Mediul înconjurător:

Noua Zeelandă este parte semnatară la o serie de acorduri internaţionale în domeniul mediului: (Protocolul Antarctic cu privire la Mediu, Resursele Marine Antarctice, Tratatul privind Antarcticul, Biodiversitatea, Schimbarea Climei, Protocolul de la Kyoto, Deşertificarea, Speciile în pericol, Modificările de Mediu, Deşeurile periculoase, Legea mării, Dumpingul maritim, Protecţia stratului de ozon, Poluarea navală, Pădurea tropicală ʼ83, Pădurea tropicală ʼ94, Zonele ploioase, Pescuitul balenelor). Printre alte acorduri semnate, sunt: Conservarea vieţii marine, Focile din Antarctica. Principalele probleme de mediu cu care se confruntă Noua Zeelandă sunt: despăduririle, eroziunea solului, distrugerea unei părţi a florei şi faunei prin introducerea unor specii străine.

 

Direcția Asia-Pacific, februarie 2019

Ziua Națională sărbătorită la Melbourne (II)

09.12.2019

La 6 Decembrie 2019, la sediul oficiului consular de la Melbourne al Ambasadei României în Australia, ES Doamna Ambasador Nineta Bărbulescu a găzduit o recepție de…

Recepția de Ziua Națională la Ambasada din Canberra (II)

09.12.2019

Luni, 2 decembrie 2019 ES Doamna ambasador Nineta Bărbulescu a găzduit, împreună cu domnul Dan Bărbulescu, recepția pentru marcarea Centenarului Recunoașterii Marii…

Ziua Națională sărbătorită la Melbourne (I)

07.12.2019

Vineri, 6 decembrie 2019, la sediul oficiului consular Melbourne al Ambasadei României din Australia ES Doamna Ambasador Nineta Bărbulescu a găzduit recepția pentru…

Asumarea Decanatului Corpului Diplomatic din Australia

04.12.2019

La 3 decembrie 2019 ES Doamna Ambasador Nineta Bărbulescu a asumat formal Decanatul corpului diplomatic acreditat la Canberra, în cadrul unei ceremonii găzduite, potrivit…

Recepția de Ziua Națională la Ambasada din Canberra

02.12.2019

Luni, 2 decembrie 2019 ES Doamna ambasador Nineta Bărbulescu a găzduit, împreună cu domnul Dan Bărbulescu, recepția pentru marcarea Centenarului Recunoașterii Marii…
  • Ambasada României în Australia anunță scoaterea la licitație a autoturismului BMW E320i (serie șasiu WBAVA76060NK26546, serie motor A6394588, an fabricație 2006, rulaj 196097km), prețul de pornire fiind de 4000 AUD. Autoturismul nu este înmatriculat, are defecțiuni la sistemul de răcire și ungere a motorului si necesită platformă auto pentru transport. Conform informațiilor confirmate de către Department of Foreign Affairs and Trade (Departamentul Afacerilor Externe si Comerțului) – Direcția Protocol, cumpărătorul nu va trebui să achite taxa pe valoare adăugată (GST). Costul privind transportul autoturismului, înmatricularea și reparațiile vor fi în sarcina cumpărătorului. Ofertele de preț vor fi trimise exclusiv prin poștă la adresa Ambasadei României în Australia, la Canberra, într-un plic închis specificându-se “LICITATIE BMW E320i”. Conținutul plicului trebuie să cuprindă datele de contact ale cumpărătorului, numărul de telefon sau adresa de email și prețul oferit de cumpărător. Data limită de primire a plicurilor conținând ofertele participanților la licitație este vineri, 12 iulie, ora 16:00. Prima licitație va avea loc la data de 15 iulie 2019, ora 10:00, la sediul Ambasadei României la Canberra din 4 Dalman Crescent, O’Malley, ACT, 2606. A doua licitație va avea loc la data de 22 iulie 2019, ora 10:00, la sediul Ambasadei României la Canberra iar a treia licitație și ultima (potrivit legii române) va avea loc la data de 29 iulie 2019, ora 10:00, la sediul Ambasadei României de la Canberra. Precizăm că pentru înscrierea la licitație nu trebuie achitată nicio taxă de participare. La data licitației, câștigătorul cumpărător va trebui să achite valoarea autoturismului prin transfer bancar sau numerar (cash). Autoturismul BMW E320i poate fi vizionat la sediul Ambasadei României doar cu programare prealabilă la numărul de telefon 0409001482, persoană de contact domnul Laurențiu Nicolae, administrator.